Fractură de gleznă cu tratament de deplasare
Tratamentul initial consta in reducerea luxatiei tibiotalare daca este cazul. In situatia in care reducerea nu este posibila in camera de garda aceasta trebuie efectuata in sala de operatii sub sedare si relaxare musculara sau prin interventie chirurgicala.
Fractura de glezna
In cazul in care luxatia nu este redusa pot aparea complicatii precum necroza cutanata, leziuni neurovasculare, cartilajul articular este lezat iar piciorul ramane edematiat. Dupa reducere, glezna se fixeaza cu o atela gipsata pana la o eventuala interventie chirurgicala.
Interventia chirurgicala poate fi amanata pana la rezolvarea leziunilor partilor moi. Tratamentul conservator este de electie in cazul fracturilor stabile. Fracturile stabile au de obicei o singura linie de fractura la nivelul maleolei peroniere, fara interesarea structurilor mediale.
Din motive fiziologice, poate apărea o fractură a gleznei datorită creșterii intense a oaselor în vîrstă de tranziție, sarcină, vârstă înaintată mai frecvent femeile sunt expuse. Deteriorarea articulațiilor articulației gleznei apare cel mai adesea sub sarcină care depășește rezistența la tracțiune a oaselor și ligamentelor.
Evidentierea fracturilor maleolei tibiale sau maleolei posterioare, precum si largirea spatiului articular mai mare de 4mm indica o fractura instabila. Tratamentul consta in imobilizare in aparat gipsat saptamani si incarcare progresiva ulterior. In cazul fracturilor instabile, si daca se reuseste o reducere a fragmentelor sau o reducere a luxatiei gleznei, tratamentul consta in 6 saptamani de imobilizare in aparat gipsat femuropodal si apoi inca 4 saptamani de aparat gipsat gambieropodal cu toc de mers.
Glezna fractură. Tratament și reabilitare
Control radiologic saptamanal in prima luna este recomandat. Contraindicatii pentru tratamentul ortopedic sunt imposibilitatea reducerii fracturii sau luxatiei gleznei. Tratamentul chirurgical consta in reducerea deschisa si fixarea fracturii de peroneu cu o placuta semitubulara si suruburi.
Maleola tibiala este redusa si fixata cu 1 surub partial filetat, iar maleola posterioara se fixeaza de obicei percutan cu 2 suruburi postero-anterioare.
Ingrijirea postoperatorie consta in purtarea unei orteze de glezna minim 6 saptamani cu posibilitatea incarcarii in piciorul operat, exercitii active de dorsiflexie si flexie plantara.
Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei afectiuni, dupa aplicarea tratamentului ortopedic sau chirurgical, este reprezentat de recuperarea medicala. Mircea Eliade.
Molnar Janos, nr. Ca si in cazul fractură de gleznă cu tratament de deplasare fracturi este posibila aparitia consolidarii vicioase. Acest lucru se intampla atunci cand peroneul consolideaza in rotatie externa sau este scurtat.
In acest caz apar modificari in kinetica gleznei cu degenerarea articulatiei. Majoritatea pacientilor cu aceste complicatii au fost tratati conservator. Tratamentul consta in osteotomia peroneului si corectarea pozitiei acestuia, fiind necesara eliberarea aderentelor si fibrozei din tesuturile adiacente.
Tratamentul chirurgical. Pentru a stabiliza articulatia gleznei, se folosesc suruburi si o placa pentru a realinia fragmentele si a mentine oasele in pozitie anatomica pana la momentul vindecarii. Tratamentul ortopedic In mod obisnuit medicii imobilizeaza glezna intr-o atela gipsata timp de maxim 2 saptamani sau pana cand se reduce edemul perimaleolar.
Infectia plagii poate apare ca o complicatie in procent de 1. Majoritatea pacientilor recupereaza mobilitatea gleznei in totalitate. In cazul mobilitatii scazute, deficitul de flexie dorsala este mai frecvent decat deficitul de flexie plantara.
Mobilizarea articulatiei dupa perioada de gips este un factor pozitiv in recuperarea miscarilor gleznei.
