Condilul mandibular,

Articulatia temporo-mandibulara

Prima pagină » stomatologie » Dizlocarea articulatiei temporo-mandibulare Dizlocarea articulatiei temporo-mandibulare Dizlocarea articulaţiei temporo-mandibulare Articulaţia temporo-mandibulară este localizată anterior şi inferior faţă de ureche, bilateral şi permite mandibulei să efectueze mişcările funcţionale.

Articulația temporo-mandibulară

Este o articulaţie alcătuită din braţul ascendent al osului mandibular, mai exact condilul şi elemente ale osului temporal, un os fix aparţinând neurocraniului.

Particularitatea acestei articulaţii constă în faptul că este învelită de cartilaj fibros, ceea ce ii permite să fie mobilă şi să contribuile la mişcările cavităţii orale.

Toate celelalte articulaţii din organismul uman sunt învelite de un cartilaj hialin, de consistenţa sticlei, care le face să fie imobile.

Autor: Popa Sorin Articulația temporo-mandibulară este articulația sinovială dintre mandibulă și osul temporal.

In timpul mişcării de deschidere, condilul se deplasează spre anterior şi inferior. In momentul în care gura se închide, condilul se retrage în poziţia iniţială. Când condilul depăşeşte aria de deplasare şi avansează mai mult decât ii permit suprafeţele articulare învecinate, va rămâne blocat la nivelul eminenţei articulare şi nu va mai putea reveni la poziţia posterioară de Inchidere.

  • Scris de Super User în 02 Mai
  • Articulația temporo-mandibulară | Anatomie si fiziologie
  • Mandibulă - Wikipedia

Astfel se produce dizlocarea mandibulei. Condilul este înconjurat de ligamente care au rol de a dirija mişcarea acestuia. Simptome ale dizlocării mandibulare Mandibula rămâne blocată iar pacientul nu va mai putea să îşi inchidă gura.

artroza simptomelor articulației umărului stâng

In momentul în care se produce saltul condilului din limitele sale, acesta poate reveni, cu producerea de sunete când depăşeşte eminenţa articulară sau poate să rămână blocat. Durere — pacientul resimte imposibilitatea condilului de a reveni în limitele sale fiziologice.

tratamentul artritei gutoase a degetelor

Contracţie musculară — musculatura este afectată de către această mişcare nefuncţională şi va reacţiona prin spasm, prin contracţie bruscă. Medicul va pune uşor diagnosticul, pe baza semnelor clinice, adică pe imposibilitatea pacientului de a-şi închide cavitatea orală. Acest fenomen durează până în momentul în care mandibula este repoziţionată iar condilul ajunge în locul său normal.

cum să tratezi articulațiile cu magnetice

Sensibilitatea poate să dureze până la câteva zile după remedierea problemei. Cum putem preveni şi trata dizlocarea articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu predispoziţie? Dizlocarea articulaţiei temporo-mandibulare se produce la pacienţii care prezintă o laxitate exagerată a ligamentelor ce înconjoară condilul.

Ivanciu Crina 14 iul. Articulaţia temporo-mandibulară sau ATM-ul, cum mai este prescurtat este cea mai importantă şi mai complexă articulaţie a craniului uman.

Pentru a preveni producerea saltului articular, pacientul trebuie să îşi autolimiteze mişcările mandibulei. Trebuie să aibă grijă să nu îşi deschidă prea tare gura în momentul în care strigă pe cineva sau mănâncă. O metodă utilă este plasarea pumnului sub bărbie condilul mandibular a controla amplitutidea deschiderii.

cel mai eficient tratament al coloanei vertebrale

Tratamentul medicamentos constă în injectarea intraligamentară a unor substanţe cu rol în reducerea laxităţii ligamentare. In condilul mandibular cazuri mai severe, când autolimitarea deschiderii mandibulei nu duce la prevenirea dizlocării, se recurge la tratament chirurgical, prin care se îndepărtează condilul mandibular articulară.

Astfel, condilul nu va mai rămâne blocat dincolo de această protuberanţă în timpul deschiderii gurii.

Fratura do Condilo da Mandíbula, acesso transparotídeo

O dizlocare a articulaţiei temporo-mandibulare necesită prezentarea de urgenţă la medicul stomatolog sau generalist. Acesta va repoziţiona mandibula şi va îndemna la o dietă predominant lichidă în zilele următoare, pentru a solicita la minim mişcările mandibulare în timpul masticaţiei. In cele mai multe cazuri, repoziţionarea mandibulei dizlocate reprezintă un eveniment singular şi un succes terapeutic. Totuşi, în situaţii mai grave, la pacienţii la care dizlocăriile se produc frecvent, se pot lua în considerare celelalte variante terapeutice, medicamentoase sau chiar chirurgicale.

Informațiiimportante